joi, 6 septembrie 2012

Manipularea domestica = mai pe sleau santajul emotional

Ce ziceti de parintii care spun copilului "Daca esti cuminte si inveti bine, iti aduce Mosu' tot ce vrei"?? Sau de sotia nemultumita de sotul ei "Dragul meu avand in vedere ca in ultima perioada m-ai ignorat, eu nu o sa mai fiu draguta cu tine si incepand din seara asta tu vei dormi pe canapea"!! E, ce va zice sotul "La naiba trebuie sa o ajut la curatenie maine, sa nu dorm pe canapea". Copilul ce spune? "Ufff, trebuie sa fiu cuminte si sa ascult altfel pa pa Mos Craciun anul asta".
Si lista poate continua, chiar si la parlamentari se aplica manipularea. Inainte de alegeri, cati nu s-au trezit la usa ca au venit fel de fel de membrii ai partidelor ca sa le comunice ca viitorul lor consta intr-un mobil, o sacosa cu merinde date cu o saptamana inainte de faimoasele alegeri. Tot o manipulare este si asta, nu?!
Tu primesti mobilul si oferi o stampila in casuta care trebuie! Si astfel, cetateanul a fost manipulat sau santajat de catre un pion "educat" de un sistem bolnav.
Ce este mai grav ca toti stim ca zi de zi ne intalnim cu santajisti mici sau mari si vedem ce se intampla in jurul nostru, dar noi stam si acceptam "provocarea"...sau devenim dintr-o data senili. Ne lasam in voia sortii.
Apoi cine incepe sa se planga?? Normal ca victima! Deodata ai devenit victima.
Eu, in locul tau, mi-as da doua palme si as zice "Mama, mama prost mai sunt, nu o sa ma invat niciodata minte". In loc sa stai sa te plangi, si chiar sa autoflagelezi mai bine ti-ai da o batuta binemeritata si ai casca ochii pe viitor. Ai sa vezi ce usor e sa recunosti un manipulator (sentimental) care nu va face altceva decat sa te santajeze spre beneficiile proprii.
Asa ca, lasand la o parte palavrageala, mai bine te-ai uita atent in jurul tau si ai face bine sa deschizi ochii larg, sa observi orice tip de manipulare si sa incerci sa te feresti de ea, nu de alta ca e "boala grea". Odata ce ai dat peste un om care toata viata a santajat, crede-ma ca nu se va schimba, pe viitor va obtine la fel de multe datorita acestui "talent" si anume PUTEREA de a MANIPULA.
Cel mai important e sa te schimbi tu, si anume sa te feresti ca de tamaie de oamenii care nu stiu decat sa zica "Uite ce iti pot oferi tu daca si tu faci. te porti asa". Un om caruia ii place sa daruiasca o face ca VREA, fara sa conditioneze.
Concluzia: inconjoara-te de oameni nobili, ce stiu si vor sa daruiasca fara sa aiba nenumarate pretentii (asteptari).

duminică, 15 mai 2011

Birocratii romani partea II

Daca in prima parte a acestui articol va povesteam experienta mea in jungla functionarilor romani, atunci am zis sa creez si partea a II-a pentru ca crem a la crem a intamplarii s-a petrecut dupa ce am plecat de la biroul lor.
Dupa ce am depus contractul linistita, am zis sa astept telefonul de la ENEL prin care aveam sa fiu instiintata ca trebuie sa vin sa semnez contractul pentru serviciile ce avea sa mi le ofere aceasta companie. Trece o luna si nici un semn, inainte de Paste am inceput sa ma ingrijorez ce se intampla cu contractul "Daca l-au pierdut astia, daca nu l-au inregistrat, daca si iar daca". Ma asteptam la orice din partea lor. Si zic na sa ma duc eu personal la biroul de pe Grivitei unde am lasat contractul. Ajung acolo si surpriza: pe geamul de la ghiseul scria ca biroul pentru contracte a fost desfiintat, iar mai jos ca un fel de P.S. Mergeti pe strada Braziliei. Adica de unde am plecat  prima oara. Era Joia Mare, am zis sa nu pacatuiesc cu gandul si cu vorba si am luat doua numere de telefon unul care incepea cu 9  si altul de  TelVerde de pe care pot suna la ei. Bun, am ajuns acasa si dau sa sun. Sun mai intai de pe cel cu mai putine cifre si incep pentru "Limba romana apasati tasta 1, pentru contracte apasati tasta 2, pentru aia apasati tasta X". Timp de 15 min butonam si incercam sa ajung la un operator cu care sa pot discuta. Am renuntat. Am luat al doilea numar de telefon si am sunat. Mi-a raspuns o tanti, care parea ca mai are un pic si ma ia la bataie si i-am expus problema mea, i-am dat numarul contorului si o intreb cat am de plata. Fac o mica paranteza: Eu din decembrie nu mai primeam facturi (eroare de sistem) si iata era deja sfarsitul lui aprilie si eu nu stiam cat am de plata. Inchei paranteza.
Ce raspuns imi da tanti: Nu va pot spune cat aveti de plata ca nu-mi apare!!! Poftim? De cinci luni de zile ei nu sunt in stare sa faca calculele pe contorul meu??? Si mereu am lasat citirea in usa sau am transmis indexul.
Si ca sa-mi puna si capac tanti asta, imi zice ca contractul a fost semnat deja! De catre cine??? Ca eu nu am fost chemata? In gandul meu "Bai, voi sunteti sanatosi la cap? Ditamai compania si faceti din astea?".
Si o intreb calma: "bine si ce trebuie sa fac? R: Pai dupa 25 ale lunii va aparea cat aveti de plata". Bunn. Ma duc in vacanta semilinistita.
M-am intors din vacanta, a trecut si  Pastele si deja eram in 3 mai cand m-am prezentat la biroul de pe Braziliei. Direct la facturi. Ii zic lui tanti de la ghiseu ca nu am facturi si contractul este pe numele meu. Se uita in calculator da din cap a negatie si ma trimite la contracte. Ptiuuuu, iar coada!!! Dupa 40 de minute imi vine randul, ii explic ca am depus contractul in Grivitei, ii spun cum ma cheama. Si ma gaseste!!!! Aleluia!! Imi da sa semnez contractul (era semnat doar de catre ei, insa deja intrase in vigoare....hhmmmm). Si imi zice cat am de plata 15 lei de pe contractul vechi si vreo 30 de pe cel nou. Mi-a dat o instintare de plata, ca factura sa o astept pe 10 ale lunii.
Am achitat si am intrebat-o daca imi mai soseste vreo factura luna asta si imi zice ca da, imi va sosi pe suma achitata. Ehe suntem in 15 si nici un plic in posta. Tind sa cred ca astia ori sunt prosti de la cel mai mic pana la cel mai mare, ori nu sunt satui de reclamatii ori chiar eu am ghinion in ceea ce ma priveste energia electrica.

vineri, 29 aprilie 2011

1 MAI

"Fantezistii cu rahat" se muta de 1 MAI la mareeee (adancime) ...
Ne vedem in Vama Veche!

Cine ni se alatura ?

marți, 19 aprilie 2011

Creativitatea limitata de societate? Sau dimpotriva ...

Recent stateam si ma gandeam la o chestie ...
“Societatea ne limiteaza creativitatea sau dimpotriva, o dezvolta ?”
Eu, personal, cred ca o limiteaza dar de multe ori o si dezvolta.
In acelasi timp mai sunt de parere ca daca nu societatea ne limiteaza creativitatea, atunci o fac unii oameni din ea, cu rea intentie, inconstienta, sau multe alte cauze ...

Voi ce spuneti  :-) ? 

marți, 12 aprilie 2011

A fi, sau a nu ...

Sper ca nu sunt singurul caruia i se pare cam dubios.

Cautam azi, ca tot omu’, sa vad si eu pe unde e politia sectorului 1, Bucuresti, si iata ce imi apare in cale:
“MARIREA PENISULUI 4-6 CM”.



Legatura, inca nu am reusit sa o vad.
Insa, tind sa cred ca noi, oamenii de rand, nu suntem singurii care au nevoie de o “marire” :-)  ...

sâmbătă, 9 aprilie 2011

Romania oare te mai iubesc?!

Si eu apartin Romaniei insa nu stiu cat de mandra is ca sunt nascuta aici.Weekendul trecut am fost si eu la un examen de engleza cu inca alti 200 si ceva de elevi de liceu. Eu si cu vreo 10 insi coonstituiam batranii de la examen. In fine, cat am stat la cozi pentru garderoba, intrat in sala respectiv buda, am ciulit urechile, de plictiseala, la discutiile celor sub 20 de ani. Ce batrana ma simt! Parca eu la 20 de ani ma gandeam la cum sa copiez la examenul ala, cum sa ma distrez mai mult, sa fac si eu bani de disco si sa-i invart pe ai mei pe degete: "Ca stii, imi trebuie cartea aia pentru curs, costa atat...! Stii am toate examenele luate"dupa care urma si intrebarea in toamna "Dar ce faci tu in toamna la facultate?", Ë, una, alta, ma duc la biblioteca!".
S-au schimbat lucrurile de acum 10 ani de cand am absolvit liceul, m-am schimbat si eu insa si cei dupa mine parca nu mai sunt adolescenti. Ei la 17-18 ani stiu sigur ce vor. Stiu ca vor sa dea la o facultate din care sa iesi un director eventual sa faci bani multi din anul 2-3 de facultate, dar cei mai multi dintre ei stiu ca in  Romania nu se mai poate! Si acum vine dezamagirea: daca peste 3000 de elevi de liceu cauta sa plece din tara inseamna ca e nasol.
Adica ei au pana in 18 ani, ai zice ca nu stiu ce e mai bine pentru ei...insa se pare ca ma insel!! Ei stiu mai bine decat multi altii de o seama cu mine si eventual mai mari ce vor!
Vor sa paraseasca tara asta de rahat!!? Imi vine sa plang, insa asta e adevarul.
Nenorocitii ne-au furat tara: ne omoara batranii, ne lasa fara spitale (si avem mare nevoie de ele ca suntem un popor bolnav de nervi), acum ne fura si VIITORUL adica tinerii acestia care in loc sa se gandeasca sa copieze la examene si sa se duca sa se distreze se grabesc sa plece cat mai repede.
Si  ce este mai trist ca eu, tu, noi cu totii ii lasam pe politicieni sa ne distruga  tara in continuare.
Imi pun intrebarea: in afara de faptul ca plaiurile mioritice sunt unice Oare ce imi mai poate oferi mie tara asta?
Oare te mai iubesc Romanie subreda si bolnava asa cum esti tu?!!!!

Voi... va mai iubiti tara natala???

miercuri, 6 aprilie 2011

Despre....si nu numai!


Prin fire aveam toate datele pentru a nu ajunge avocat. Nu sunt o persoana matinala, apreciez trezitul la rasaritul soarelui drept scandalos. Cravata ma sufoca, costumul ma falsifica. Protoculul si procedurile cu aparenta de solemnitate imi starnesc ilaritate. Sunt alergic la surasul de complezenta, iar conversatia de "de salon" mi se pare, intelectualmente, o umilinta. Limbajul insipid de lemn imi devoreaza creativitatea si personalitatea. Cand e vorba de negocieri inclinatia mea naturala e fie sa cedez, fie sa fiu batos, anuland ireversibil procesul negociational. Pe de alta parte, daca ma infurii, ies cu usurinta din conversatia "diplomatica", pentru a deveni (prea) explicit, nu si isteric. Sufar de sincerism, sunt dubitativ, colocvial in exces, ironic si cinic. Pentru toate aceste neajunsuri, nu exista in alcatuirea mea decat o singura compensatie, sunt politicos irecuperabil.
Asa stand lucrurile am traversat primul an de avocatura ( al doilea a avut alt registru)  ca pe un amestec greu de digerat de asceza si speranta. Preeminenta a profesiei asupra persoanei, disciplina (stirba) autoimpusa, diminuare (alterare?) a propriei identitati, pe scurt un an de maxima infidelitate fata de mine. Cu putin noroc totusi, m-am obisnuit, putand deveni functional in parametrii acestia. A-ti gasi locul echivaleaza, in astfel de imprejurari cu asumarea unui context in care nu doar "darurile" tale sunt valorificate, ci si insuficientele, minusurile, neputintele tale.
Pentru a aduce in exercitiul curent al vietii avocatesti, oarecare prospetime, trebuie sa gasesti modalitatea de a relativiza regulile, fara a le suprima. A te comporta riguros, dar liber, a nu contraria, dar a-ti lua distanta fata de forme - iata o conduita tentanta intr-un domeniu care risca mereu sa reduca limbajul - verbal si non-verbal- la cod.

Pe de alta parte esti fortat sa intri in dialog cu persoane de calitate indoilenica si mai ales cu mitocani. Mitocani si toape ( sau mai cunoscuta pitipoanca), dar sa nu le confundam. Imi aduc aminte de un episod petrecut cu ceva timp in urma. Am fost delegat de sef sa ma duc sa discut cu un client. Intalnirea am acceptat-o cu inima larg deschisa, dat fiind faptul ca urma sa ne intalnim la un restaurant, ceea ce presupunea o masa tihnita ( o pauza de o ora in mijlocul unei zile de munca, nu e ceva de de ici de colo). Clientul dorea un divort si intamplarea a facut sa vina si cu sotia la negocieri.
La insistentele lor s-a comandat (pesemne fusesera placut impresionati alta data de alegere) un platou generos cu diferite tipuri de carne,sosuri narcotizante, garnituri cei drept mai saracacioase (eternele legume fierte din seria fasole verde, morcovi, cartofi sau mazare) si fructe (nu foarte variate, dar exotice raportate la meleagurile noastre, kiwi si portocale). Peste carnea de porc era turnat un sos monoton, brun, care avea defectul intre altele de a camufla rozurile provocataror amigue ale carnii. Cu toate ca nu urma sa degust ceva nou (previzibilitatea putand ucide uneori apetitul), priveam la bucatele de pe masa cu voluptatea si apetitul unui virgin - eram mai pe sleau nemancat.

Din pacate pentru mine, eu eram persoana care trebuia sa ofere consultanta in aceea zi, activitate ce mi-a redus considerabil comertul cu bucatele aburinde de pe masa. Si parca pentru a compensa lipsa mea de actiune in acesta privinta, cuplul se desfata fara nicio o jena, incurajandu-ma sa vorbesc cat mai mult. In final am ramas si cu stomacul neimpacat si cu gura racita. Clientul nostru stapanul nostru.
Si poate daca ar fi fost numai acest episod nefericit, nu as fi tinut sa ti-l mentionez, dar asa cum atentionam mai sus, mitocanul nu e tot una cu toapa. Se intelege ca despre ei doi este voba.

Toapa e o categorie formala. Tine mai curand de infatisare, decat de ambalaj. toapa "isi pune topi", adica abuzeaza de ornamentica si topaie, se misca strident si discontinuu, calcand conventiile nu din nonconformism, dar din proasta crestere. Toapa e carenta la nivelul bunului gust si al educatiei. Nu stie sa se poarte si nu stie ca nu stie sa se poarte. Insa poate fi salvata, printr-o pedagogie asiuda si rabdatoare. Exista o anumita candoare a toapei, o anumita naturalete a prezentei ei, care amuza mai mult decat irita.

Mitocanul este altceva: este un tip uman elaborat, coerent si stabil. In felul lui e ganditor, are filosofia  dumisale, are o teorie despre orice imprejuare. Cultiva sentinta, e un ideolog al lucrurilor transante, cumpara si citeste culegeri de maxime si cugetari si evident detinator de carti (proclama cu mandrie, specificand mai ales numarul cartilor). Mitocanul e un om serios, el are convingeri, principii, certitudini. ii place sa sa-ti impartaseasca din intelepciunea spre care l-a condus "scoala vietii". E prin definitie copt la minte, adult in toata firea: nu-l poti pacalii, n-ai ce sa-l inveti, nu mai are iluzii copilaresti.
Nu crede in lucruri care nu se vad, nu poate fi ametit cu baliverne si brasoave. Transcendenta lui e strict imediatul. Arareori, in momente de umezeala bahica, ce declasneaza lirismul si onirismul latent, admite ca "trebuie sa existe ceva...o forta" care a generat universul. Insa forta aceasta nu reprezinta decat o simpla problema de cunostere, nu obliga la nimic in plan existential. Evident merge la biserica, din dorinta de a-si disciplina familia, din simt civic si "patriotism"...
El nu este omul care sa se impiedice in criterii absolute, in coduri preexistente sau alte rigori adaugate realului. Are principii de moment si certitudini flexibile, oricand reformulabile, adaptate la necesitati ferme si suple deopotriva. Principiile reprezinta mai mult o chestiune de estetica decat una de etica. Citez "Principiile sunt bune - dar viata e altceva" - iata un solid principiu mitocanesc. Principiile si certitudinele sunt distincte de comportamentul sau, dar asta nu inseamna ca este schizofrenic. Este o fiinta armonioasa, un agregat bine sudat, egal cu el insusi, de la ghiul pana la idei, de la emotii pana la soseste...
Este deopotriva nesimtit si sentimental. Nesimtit pentru ca toate afectele ii sunt paralizate de instinctul animalic de supravietuire. Probabil singurele lui senzatii puternicie sunt - pe langa apetiturile ancestrale - sughitul, flatuatia (sub toate formele ei) si mancarimile de tot soiul. Dar cum spuneam este si sentimental, sub solemnitatea lui "matura" zace un suflet cald, duios cu sine ca o doina, intoxicat de propriai valoare si "omenie".
Este un om de si cu simtul onoarei. :"nu permite - ma intelegi", "nu e el omul care sa...", "nu se coboara...", e usor de ofensat, cere si isi acorda tot el cuvantul...

Aceasta experienta m-a impins la strigat..si cum spuneam mai sus...sunt politicos irecuperabil..nu am putut sa i-o spun in fata..asa ca am preferat sa faca haz de necaz si poate va ofer voua un zambet :)

joi, 24 martie 2011

Mult iubite si drag, FACEBOOK !

Initial vroiam sa incep postarea asta ca o scrisoare de dragoste, adresata facebook-ului, doar ca pe parcurs m-am cam razgandit.
Deeeci ....
Iertati-ma ca din nou sunt cam ramas in urma (adica nu sunt in “trend”), dar este ceva ce am vazut ca se foloseste mai nou “la greu” pe  “feisbuc”  care imi ofera o anumita “neintelegere” si o oarecare frustrare.
Este vorba de asa numitul “CIUPIT”...
Ce naiba e “ciupitul”?
Banuiesc ca, o chestie care in mod normal ar trebui sa te invineteasca ? Sau poate de la prea multe “ciupituri”  sa te ia o anumita ambulanta “feisbuc-ista” si sa te duca la “Spitalul Municipal Facebook” deoarece intrii in coma(mai ceva ca 100 de intepaturi ale unor albine) ?
Ciudata chestie oricum, pe care tind sa cred ca din cauza lipsei mele de cultura, nu o prea pot intelege.

Sincer, de acuma ma astept sa apara poate “PALMA” sau “PICIORUL IN CAP “ etc
Incat daca vrei sa te bati cu cineva, il bati pe facebook si ii furi si prietena ...  2 in 1...

E de vis :-X (doua puncte ics = lovestruck  emoticon)

Asa ca dragi fani ai “FEISBUC-ULUI”, astept sugestii!

P.S. : Iertati-mi din nou lipsa de sentiment, dar de curand am fost "CIUPIT" de o baba ... 
Credeti ca ar trebui sa o "CIUPESC" inapoi ?

vineri, 18 martie 2011

Birocratii romani partea I


Cine nu si-a distrus o zi doar ca a avut de a face cu birocratia romana??? Unora li se intampla zilnic, si mie mi se intampla (trecut) dar noroc cu blogul ca am unde sa ma descarc:))). Acum deja incep sa ma amuz de cat de limitati sunt birocratii romani. Ei o stiu pe una si numai pe aia o sustin.
De vreo cateva luni nu am mai primit nici o factura la curent. M-am dus in Victoriei, pe strada Braziliei si am stat la coada, la casierie. Cam o jumatate de ora. Aveam doar 2 pers in fata. Imi vine randul. Ii spun doamnei ca mie nu-mi vin facturile si da sa caute numele, apare ca persoana asta locuieste de fapt in Rahova. Bine dar persoana care avea  contractul incheiat locuieste de vreun an intr-un loc de veci. Sa-i fie tarana usoara.
Bun! Mai cauta ea vreo 5 min, nu gaseste nimic. Eu facturi nu aveam ioc, de cand m-am mutat nu am stiut cum arata factura. Ma trimite la contracte. Mai stau si acolo 45 de min, cu 3 persoane in fata (deci media sa inteleg ca este de ~15 min de persoana) si ajung, ii zic probleme si cauta tanti cauta, imi zice ca am contractul reziliat si ca nu stie cat am de plata. Dar imi gaseste solutia: ma plaseaza la centrul de pe Calea Grivitei. Na, ea a mai rezolvat un caz eu trebuie sa astept pana a doua zi sa ajung in Grivitei ca programul la contractele de acolo este doar pana in ora doua. Cand am ajuns acasa am zis sa-mi notez KWh inregistrati pe contor si seria.
Vine a doua zi- ajung in Grivitei mai stau la coada, cat credeti? 20 de min cu 3 pers in fata...taci ca astia se misca mai repede!!!! Ii spun lui tanti problema mea si cauta si iar cauta, vreo 10 min nu gaseste nimic. Atunci ma luminez la fata si ii zic ca am documentele pentru intocmirea noului contract si pe cerere este seria contorului. Ea fericita introduce in calculator si apoi imi zice:
Nu s-a depus nici o cerere pentru rezilierea contractului, inca este valabil contractul pe fostul proprietar.
Bun! Dar de ce nu am primit facturile? Si puteti sa-mi spuneti cat am de plata?
Ea raspunde: Nu pot sa va zic cat aveti de plata ca nu-mi afiseaza, insa nu ati primit facturile din cauza unei erori de sistem...nu au fost emise.
Bummmmm!!!!! ma bufnea rasul insa parea draguta si mi-a zis ca in 3 sapt sa ma duc la ei (ma vor suna) sa semnez contractul si apoi o sa vina o factura mai mare cu tot ce am de plata....si imi completeaza "O sa fie o factura mai mare sa stiti". Da bine, degeaba daca nu stiu cat am de plata.
Am plecat si am zis halal tara...puteam sa nu ma duc sa declar, aveam curent , energie  pe moca ca astia pana se dezmeticeau trecea anul si eu nu primeam facturi, dar dupa aia cine dadea faliment????
Astfel de experiente ni se intampla tuturor. Unele mai haioase ca altele. Voua ce vi s-a mai intamplat mai nou?

joi, 10 martie 2011

A murit eroul national !

Deeeci ...chiar nu ma pot abtine sa nu public postarea asta !!!

Acum am vazut:  " Sarmalele Reci - L-au ucis pe Bula. A murit eroul national..."
Sincer, mi se pare foarte foarte tare ideea, dar mai ales cum suna ...

Ma tenteaza sa fac si eu o chestie de genu': " Resuscitati-o pe Miorita! ", " Sa i se lipeasca la loc, capul lui Motoc ! "(ce ma-nerveaza, ca rimeaza :-) )  ...
Ia sa vedem voi ce sugestii ati mai avea ...

P.S.:  Mesteru' Manole, Ana etc are totally available !!! :-)

miercuri, 9 martie 2011

ROMANIA nu are viitor, dublu V, T si F?

Si voi incepe o noua postare  prin a spune, din nou, ceva ce am vazut recent.

Daca treceti din intamplare, intr-o zi insorita prin capitala noastra frumoasa, mai exact la iesire din statia de metrou Crangasi, daca va veti uita in stanga dumneavoastra(undeva la 45 de grade), veti observa pe un bloc, un frumos si imens banner dintr-o oarecare campanie, care cica zice: “ROMANIA NU ARE VIITOR! “
Ce frumooos ... te face sa zambesti un asa banner, nu? :-)  (sunt cat se poate de ironic, desigur)

Cum sa pui o asa “chestie” de vreo 10 metrii patrati, in vazul lumii, si mai apoi sa te astepti sa se petreaca o schimbare, in bine, in tara asta?
Sunt cat se poate de -pentru – noncomformism, lipsa de cenzura(in unele cazuri) etc
Dar, chiar asa ?
Poate am inteles eu gresit mesajul, sau nu sunt suficient de “cult” ca sa inteleg din mesaj si supra-tema, dar si subtilul ...

Continuand ...
In aceeasi zi, chiar am si ascultat piesa celor de la Vunk, “Vreau o tara ca afara”, care sincer mi s-a parut foarte misto ...
P.S.: is si intrat si in grupul “vreau o tara ca afara” de pe “feisbuc”, ca sa stiti :-)) 

O piesa ca asta, sau un “Locul potrivit” a lui Guess Who, intr-adevar, au un mesaj puternic si, zic eu, destul de usor de inteles, dar macar te fac sa iti pui un semn de intrebare, si te indeamna sa faci ceva, sau macar sa incerci sa faci ceva ...
Dar, “ROMANIA NU ARE VIITOR! “... dublu V , T si F ?

Si ... ma intreb, la ce te indeamna sa faci acest mesaj ?

P.S. 2: Ce noroc ca nu exista(sper) un fel de “visual google translate”; ca daca trec strainii pe acolo, reusind sa traduca in vreun fel ceea ce scrie si vad cat de frumos ne promovam tara, isi fac cruce. 

luni, 7 martie 2011

Cine e al 3-lea !?

Ghiciti ce !?

De curand, am avut parte de un imens, inegalabil, irepetabil prilej :-D ... (si abia acum am apucat sa postez pe blog, rusine sa-mi fie)
Povestea e cam asa: 3 persoane diferite, la metrou, ultimul vagon.
Traseu: Crangasi --> Piata Muncii.
Toate aceste 3 persoane ascultau muzica (player, ipod, Iphone – pentru cei in “trend” etc), stand jos
la o mica distanta unul de altul.
Din cate observasem si auzisem, unul din ei asculta o muzica mai “comerciala”, cam ce se asculta azi, la un volum de bun gust, altul, un fel de rocker, asculta ceva metale grave in casti, la un volum putin mai mare decat primul ...
Aici se rupe filmul, adica pelicula ... taietura de montaj!
Ce se intampla cu al 3-lea? Cine era?  
Suspansul cresteeee ....
Al treilea era nimeni altul decat: “manelistul tipic”!
Cu stupoare si uimire am constatat ca indeplinea toate caracteristicile: volumul cel mai tare dintre toti, era mandru de ceea ce asculta “la maxim”, avea adidasi portocalii, ba mai mult, spre deosebire de toti, tinea ritmul cu mainile! Un fel de “simt bitul, baa! Praaa“

Ce poate fi mai frumos de atat!
Nu-i asa ca o astfel de poveste iti poate insenina ziua? :-)

Ce limba vorbea Adam?

 
Romana
Engleza
Germana
Latina
Greaca
Persana
Sanscrita
Rusa
Macedoneana
Frate
Brother
Bruder
Frater
Adelfos
Bratar
Bhrater
Brat
Brat
Mama
Mother
Mutter
Mater
Mana, Mitera
Matar
Matar
Mater
Majka
Tata
Father
Vader
Pater
Pateras
Pitar
Pitar
Batya
Tatko

Exista similaritati intre limbi si in primul rand la cuvintele primare ce definesc relatiile de familie. Pentru limbile de mai sus, desi aparent foarte diferite, explicatia e simpla, sunt toate limbi indo-europene. In mare limbile indo-europene se impart in cateva familii:

  •     baltice (letona si lituaniana),
  •     germanice (nordice: daneza,suedeza, novegiana, islandeza, vestice: engleza,olandeza, flamanda si separat germana propriu-zisa)
  •     celte ( irlandeza, bretona, galeza),
  •     italice sau romanice (latina din care s-au zamislit: portugheza, spaniola, italiana si romana, aromana, megleno-romana, istro-romana),
  •     elene (greaca veche, greaca bizantina, cipriota, greaca moderna),
  •     slave ( vestice: ceha, poloneza, slovaca; estice: rusa, ucrainiana si bielorusa; sudice: bulgara, croata, slovena, sarba, bosniaca sau slavona),
  •     anatoliene (disparute toate astazi - au existat in Asia Mica), 
  •     indo-iraniene (iraniene: kurda, persana in Afganistan si Iran, si indo-ariene: sanscrita si limbile indiene: bengaleza, punjabi, urdu, hindi, romani - rromani sau tiganeasca, etc.)
  •     toharice (disparute astazi, vorbite undeva in vestul chinei - sunt descoperite recent, si reprezinta un subiect fecund de explicatii si idei);
  •     traco-ilire: albaneza - desi introducerea ei in aceasta familie e inca discutata; din aceasta familie ar mai fi facut parte limba tracica si limba dacica;
  •     traco-frigiene: armeana;

Am amintit doar limbile importante si vorbite astazi. Clasificarea cuprinde multe alte limbi, care insa fie au disparut, precum: gotica, prusaca veche, burgunda, umbriana, ilirica, frigiana, hitita, fie nu au disparut, insa sunt vorbite in comunitati restranse: provensala (sud - estul Frantei), catalana, sardiniana, aragoneza (nord-estul Spaniei), corsicana, occitana (sudul Frantei) etc. O clasificare completa putand fi usor gasita pe internet.

Pe de alta parte in europa mai exista limbi care nu apartin familiei indo-europene: maghiara, finlandeza si estona (limbi fino-ugrice) sau basca a carei origine ramane inca un mister, fiind complet izolata genetic de alte limbi. Desi au existat numeroase incercari academice de stabilire a unor relatii lingvistice intre limba basca si alte familii de limbi, in afara unor ipoteze mai mult sau mai putin fanteziste nu s-a ajuns la un rezultat unanim acceptat.

Limba basca este vorbita in Tara Bascilor, zona din nordul Spaniei si sud-vestul Frantei, in jurul muntilor Pirinei, zona ravasita de conflictele etnice dintre locuitorii acestei zone si autoritatile spaniole. Basci isi revendica independenta fata de statul spaniol, invocand puritatea rasei si unicitatea limbii, desi conform legislatiei spaniole se bucura de autonomie extinsa precum si catalunia. Din pacate de aceste imprejurarii au profitat extremistii ETA, care supralicitand acest sentiment national, se preteaza la acte reprobabile de terorism.

Un alt exemplu de limba pre-indo-europeana, este etrusca. Etrusca ca si poporul etrusc, este astazi disparuta. Limba s-a vorbit in zona peninsulei italice in nordul Romei., regiunea Toscanei. Perugia este un oras fondat de etrusci si posibil chiar Roma, ridicata pe o asezare etrusca numita Rumina. Dupa asezarea latinilor in peninsula italica acestia impreuna cu etrusci au format tipologia poporului roman. S-au descoperit similaritati intre alfabetul si scrierea etrusca si scrieri din insula Lemnos (Grecia). O ipoteza ar fi ca alfabetul etrusc sa fie derivat din cel grecesc, afirmatie intarita de cea a lui Herodot care spunea ca etrusci ar fi migrat spre Italia din Anatolia (podisul central al Asiei Mici). Pe de alta parte s-au descoperit similaritati intre cultura Etrusca si cele din orientul apropiat, ce ar putea sugera o posibila origine a acestora din acele zone. Un lucru este insa sigur limba lor nu este indo-europeana si probabil nici poporul. Nu multe cuvinte se cunosc din limba lor, insa unele prin transfer facilitat de latina se regasesc si in limba romana insa cu sens diferit: clan - in etrusca insemnand fiu sau papa insemnand bunic.

Incertitudini cu privire la clasificarea  limbi exista si in cazul Albanezei. Desi oficial incadrata ca limba indo-europeana, are clasa o aparte si anume clasa limbilor Traco-Ilirice. Prezinta afinitati cu limbile elene, balto-slavice si germanice, insa nu se poate explica in totalitate aparitia ei. Se crede ca s-a format dintr-o limba proto-balcanica anterioara migratiei popoarelor indo-europene sau din Ilira. Albaneza si romana impartsesc o serie de cuvinte comune, atat prin sens cat si pronuntie, precum: abure, balaur, bucurie, brad, copac, copil, gard, gata, mazare, mos, groapa, strunga, tap etc. In total sunt aproximativ 90 de cuvinte. Interesant este ca aceste 90 de cuvinte se regasesc si in lista celor 160 de cuvinte din limba romana, provenite din limba dacica.Trebuie amintit ca si aromana, megleno-romana, macedo-romana si istro-romana, considerate mai degraba dialecte ale limbii romane decat limbi de sine statatoare, s-au format in balcani, mai apropiate geografic de Albania decat de Romania. Pana in secolul al V -lea populatia din nordul si sudul Dunarii, era relativ omogena, impartasind o limba comuna. Dupa invazia slava in balcani din secolul al V -lea d.hr., acesti proto-romani din sudul dunarii in mare parte au fost slavicizati, insa anumite comunitati, mai ales in zonele montane au reusit sa-si pastreze identitatea culturala si lingvistica. Datorita izolarii, limba in aceste comunitati a evoluat diferit fata de cea de la nordul Dunarii, astfel ca la momentul actual se prezinta ca niste dialecte ale limbii romane.

Cazul limbii albaneze este asemanator cu cel al limbi tracice si dacice.Despre limba tracica si dacica exista foarte putine informatii. Si acestea oficial sunt incluse in marea familie a limbilor indo-europene, insa originea lor, precum si a popoarelor nu este inca clara, existand si voci sutinatoare a unei teorii autohtoniste, conform careia, Tracii si Dacii ar fi fost un neam pre indo-european.
To be continued...